de Matei Vişniec

În dimineţile tăcute desăvârşite
obişnuiesc să mă plimb cu trompeta subsuoară
prin parcul municipal
mă urc în picioare pe una din băncile ude
şi încep să cînt visător
un bărbat şi o femeie se opresc în faţa mea
ascultă răscoliţi apoi se îmbrăţişează
iar el îi spune emoţionat de mîine
da, de mîine, ne vom schimba modul de viaţă
vom încerca să fim fericiţi ne vom duce la
cinematograf vom discuta despre artă
vom colecţiona ilustrate ne vom gîndi la marile
adevăruri în fiecare zi spre seară
ne vom strînge mîinile ne vom privi în ochi
şi la fiecare douăzeci şi patru de ore
vom încerca să facem câte o faptă bună
iar la vară
o, la vară
vom vizita Bulgaria în autocar

de Matei Vişniec
 
Îl vedeţi pe bărbatul acela singur?
ei bine, bărbatul acela singur
a îmblînzit toate păsările
s-a terminat cu păsările
orice pasăre trece acum pe lîngă tine
spunînd bună ziua
nu mai poţi goni o pasăre
de pe umărul tău
fără ca pasărea să îţi spună
mă scuzaţi, n-am vrut să fac asta
credeţi-mă
nu mai poţi să încaleci o pasăre
fără ca pasărea să te întrebe unde
unde vreţi să mergeţi dumneavoastră?
tu izbeşti cu pălăria de pămînt
şi spui mai lăsaţi-mă în pace
de ce vreţi să ştiţi totul?