|
de Matei Vişniec
În dimineţile tăcute desăvârşite obişnuiesc să mă plimb cu trompeta subsuoară prin parcul municipal mă urc în picioare pe una din băncile ude şi încep să cînt visător un bărbat şi o femeie se opresc în faţa mea ascultă răscoliţi apoi se îmbrăţişează iar el îi spune emoţionat de mîine da, de mîine, ne vom schimba modul de viaţă vom încerca să fim fericiţi ne vom gîndi la marile adevăruri în fiecare zi spre seară ne vom strînge mîinile ne vom privi în ochi şi la fiecare douăzeci şi patru de ore vom încerca să facem cîte o faptă bună iar la vară o, la vară vom vizita Bulgaria în autocar
0 Comments
de Matei Vişniec
Căutătorul de aur cînd găseşte aur pierde tot nimic mai dureros, mai nefast pentru căutătorul de aur decît să găsească aur în momentul în care găseşte aur căutătorul de aur simte o durere în sînge mâinile sale paralizează gesturile sale rămîn suspendate fiinţa i se evaporă cînd găseşte aur căutătorul de aur nu se mai recunoaşte pe sine însuşi nisipul îi fuge de sub picioare viaţa i se despică în două ca o prăpastie chiar şi cînd se preface că nu a găsit nimic chiar şi după ce aruncă pepita de aur înapoi în inima torentului căutătorul de aur ştie că viaţa sa nu mai are sens şi că în faţă i se deschide muntele vinovăţiei de Matei Vişniec
O, ce frumos a fost la Londra de cum am ajuns în Gara Victoria răul din mine s-a trântit la pământ şi n-a zis nimic Londra, după cum ştiţi, este înconjurată de apă tot aşa cum neputinţa este înconjurată de un pumn frumos a fost la Londra am văzut catedrala Sant Paul înconjurată de blocuri noi La Londra, ehe, cuvintele sînt englezeşti cînd treci pe stradă trupul tău te abandonează discret şi se duce după cumpărături: whisky, sherry, breakfast, steak, sandwich, pullover, marketing şi altele Ce e bine la Londra e că nu te simţi niciodată singur pînă şi autobuzele roşii au un etaj înainte de ultima comandă barmanul sună din clopot cînd ajungi la sfârşitul săptămânii se aude un ţipăt Aşa e la Londra, tot ce e vehicul merge pe stânga tot ce e fereastră se deschide de jos în sus dacă te iei după un indicator şi mergi mergi brusc te izbeşti cu fruntea în propriul tău deget arătător de Matei Vişniec
E o zi cînd fluturele vine şi mi se aşează pe ţigara aprinsă eu îl privesc uluit cum se face scrum îmi dau seama că este vorba de o sinucidere cu substrat politic dar nu înţeleg de ce a ales tocmai ţigara mea de Matei Vişniec
În dimineţile tăcute desăvârşite obişnuiesc să mă plimb cu trompeta subsuoară prin parcul municipal mă urc în picioare pe una din băncile ude şi încep să cînt visător un bărbat şi o femeie se opresc în faţa mea ascultă răscoliţi apoi se îmbrăţişează iar el îi spune emoţionat de mîine da, de mîine, ne vom schimba modul de viaţă vom încerca să fim fericiţi ne vom duce la cinematograf vom discuta despre artă vom colecţiona ilustrate ne vom gîndi la marile adevăruri în fiecare zi spre seară ne vom strînge mîinile ne vom privi în ochi şi la fiecare douăzeci şi patru de ore vom încerca să facem câte o faptă bună iar la vară o, la vară vom vizita Bulgaria în autocar de Matei Vişniec
Îl vedeţi pe bărbatul acela singur? ei bine, bărbatul acela singur a îmblînzit toate păsările s-a terminat cu păsările orice pasăre trece acum pe lîngă tine spunînd bună ziua nu mai poţi goni o pasăre de pe umărul tău fără ca pasărea să îţi spună mă scuzaţi, n-am vrut să fac asta credeţi-mă nu mai poţi să încaleci o pasăre fără ca pasărea să te întrebe unde unde vreţi să mergeţi dumneavoastră? tu izbeşti cu pălăria de pămînt şi spui mai lăsaţi-mă în pace de ce vreţi să ştiţi totul? |
Archives
December 2024
Autori
All
|
RSS Feed
