Blog Archives

Coşmarul

30/9/2020

de Geo Bogza

Rătăceam parcă printr-un oraş al câinilor.
Câini, numai câini treceau pe stradă
Unii într-o parte, alţii în alta.
Toţi purtau câte o servietă gălbuie
Şi treceau, plini de importanţă, într-o parte şi alta.

Mirarea mea n-ar fi fost atât de mare
Şi nici spaima ce m-a lipit de ziduri
Dacă din privirile pe care mi le aruncau
N-aş fi înţeles că servietele lor erau croite
Din piele de om.

0 Comments

Bilanţ

23/9/2020

0 Comments

de Ioan Radu Văcărescu

nu mi s-a împlinit niciodată o profeţie politică
nu am câştigat niciodată la loto
banii s-au dus cum au venit
ca gâştele pe apă
pariurile toate le-am pierdut
şi le-am onorat cu promptitudine
n-am plantat un copac ci mai mulţi
n-am crescut un copil ci doi
am ţinut cont de sfatul mamei mele
că viaţa adevărată începe după patruzeci
şi de sfatul tatălui meu că nu poţi trăi
decât dacă ţii de un anume loc
nu am construit o casă ci doar o mansardă
nu cu privire spre moarte cum ar spune
un dramaturg la modă de doi bani
ci cu patru ochi spre creasta sudică a Sibiului
înnodată la capete de Muma şi Prejba
am iubit o singură femeie
dar am iubit-o ca şi când
ar fi fost vorba de-o mie
n-am avut doar un înger cu mine ci zece
nu ştiu însă dacă până la urmă
o să se adune de-o carte întreagă
şi desculţ în literatură
probabil că tot aşa mirat
şi-n picioarele sfioase
o să şi ies
din amândouă

0 Comments

Eroarea

16/9/2020

0 Comments

de Geo Bogza

Toţi mă vânau.
Făcându-şi pe seama mea tot felul de iluzii,
mă vânau.

Unii credeau că sunt morun,
Şi se şi vedeau în faţa castroanelor cu caviar.

Toţi mă vânau.
Convinşi că norocul le-a scos în cale o pradă nemaipomenită,
mă vânau.

Unii credeau că sunt un caşalot,
Şi le sticleau ochii socotindu-mi tonele de grăsime.
Mă vânau.

Toţi mă vânau.
Urmărindu-şi cu îndărătnicie lacoma lor fericire,
mă vânau.

Iar eu nu eram decât bietul catarg
Al unei corăbii de mult sfărâmate.

0 Comments

Mersul pe sârmă

2/9/2020

0 Comments

de Daniela Crăsnaru

Nu tremura. Mai ales nu tremura.
Slăbiciunea, paloarea şi spaima
Se vând pe un preţ de nimic.
Ce dacă faţa ta poartă stigmatul patetic al ereziei,
ce dacă gesturile tale sunt sălbăticite
de lunga convalescenţă a unei boli fără nume.
Atleţii şi balerinele
Îţi fac semn să li te alături.
Măruntaiele tale vor învăţa să digere senin
obuze pufoase şi dulci. Încredere, siguranţă.
Priveşte ţeava acestei arme.
Ea e traversată de cuvinte neutre,
de rafalele aceluiaşi marş optimist.
Ai să cazi şi ai să te ridici de o mie de ori de o mie de ori.
Atleţi şi balerinele
te vor învăţa supleţea, forţa şi disciplina.
Nu tremura. Ce dacă realitatea
îţi trânteşte uşa în nas de zece ori pe minut.
Va trebui să mergi şi de acum înainte
pe această sârmă fierbinte,
pe acest nerv întins la refuz
între o respiraţie şi alta.

0 Comments

Coşmarul

Bilanţ

Eroarea

Mersul pe sârmă

Arhiva

Autori