​Sorcova,
Vesela,
Să trăiţi, 
Să’mbătrâniţi,
Ca un măr,
Ca un păr,
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fieru’,
Iute ca oţelu’,
La anu’ şi la mulţi ani!

de George Coşbuc

Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu!
Pădurea iarna doarme, c-aşa vrea Dumnezeu,

Şi numai câte-un viscol o bate uneori.
Ea plânge-atunci cu hohot, cuprinsă de fiori.

Şi tace-apoi şi-adoarme, când viscolele pier.
În noaptea asta însă vin îngerii din cer

Şi zboară-ncet de-a lungul pădurilor de brad,
Şi cântă-ncet; şi mere şi flori din sân le cad.

Iar florile s-anină de ramuri până jos,
Şi-i cântec şi lumină, şi-aşa e de frumos!

Iar brazii se deşteaptă, se miră asta ce-i?,
Se bucură şi cântă ca îngerii şi ei.

Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu,
Dar uite ce-ţi trimise dintr-însa Dumnezeu.

Un înger rupse-o creangă din brazii cu făclii
Aşa cum a găsit-o cu flori şi jucării.

Departe într-un staul e-n faşe-acum Isus,
Şi îngerii, o, câte şi câte i-au adus!

Dar el e bun şi-mparte la toţi câţi îl iubesc.
Tu vino, şi te-nchină; zi „Doamne-ţi mulţămesc!”

​de Mihai Merticaru

În fiecare zi prietenii tăi apropiaţi
pierd câte un sentiment
pe care trecătorii impasibili
îl calcă în picioare
până devine una cu pământul

şi totuşi nimeni
n-a dat vreun anunţ la ziar
cum că ar fi găsit vreo fărâmă
sau vreun buchet de sentimente
aşa cum ai găsi o legătură de chei

tot astfel la biroul de obiecte găsite
nimeni nu s-a prezentat/cu un asemenea obiect

pământul întreg musteşte de sentimente
strivite sub picioare/nu se mai poate merge
decât cu galoşi lucraţi cu migală
prin această clisă/sentimentală.