|
de Tudor Arghezi
Îmbrăcaţi în straie de iască Sunt gata cartofii să nască. S-au pregătit o iarnă, de soroc, Cu cârtiţele la un loc, Cu întunericul, cu coropijniţa şi râmele, Şi din toate fărâmele Au rămas grei ca mâţele, Umflându-li-se ţâţele. Auzi? Cartofii sunt lehuzi. Ascultă, harul a trecut prin ei Virginal, candid şi holtei, Dumnezeieşte. Cel-de-Sus şi din veac binevoieşte Şă-şi scoboare sfintele scule Până la tubercule, Şi pentru negul cartofilor cald Face descântece, ca pentru smarald Într-o noapte Li s-au umplut straiele cu lapte Ca să-şi hrănească un pui În fiecare vârf de cucui.
0 Comments
de Tudor Arghezi
Fetele, albinele, Au furat sulfinele, Ţărâna de soare, De pe flori uşoare, Pulberea de lună, De pe mătrăgună, Scrumul de şofran, Nea de măghiran, De pe izma-creaţă, Broboane de ceaţă, Lână de tămâie Şi smirnă, molâie – Soiuri de lumină Făcută făină. Li se-aştern ca pânzele Toate dupăprânzele, Şi la toate ceasurile Trâmbele, atlasurile. Cred că va-ncăpea Într-un stup şi-o stea, Care a venit Şi s-a rătăcit Dintr-un roi de sus. Şi care diseară E miere şi ceară. de Arcadie Suceveanu
Ştiu, greiere, ştiu, Toamnă e şi e târziu. Frunza cade de pe ram Şi îmi zuruie la geam. Vântul caută, la zori, Cheile de la ninsori. Iată-l, primul fulguşor S-a oprit, sfios, din zbor La hotar de crizanteme: Vrea să-l treacă. Dar se teme… de Arcadie Suceveanu
Cine oare, mâna cui A pus aur în gutui? Cine a intrat în struguri Şi-a aprins în ei vii ruguri? Şi-a pictat pe cer, sub nori, Albe unghiuri de cocori? |
Arhiva
October 2018
Autori
All
|
RSS Feed
Powered by
