​de George Coşbuc

Neaua peste tot s-a pus,
A venit iarna drăguţa,
Hai copii, pe deal în sus
Să ne dăm cu săniuţa.

Câte unul, câte doi,
Ne suim în sănioară;
Fără cai şi fără boi
Săniuţa fuge, zboară.

Toţi sunt rumeni la obraz,
Mulţi coboară şi mulţi suie,
Unii râd, fac mare haz,
Alţii capătă cucuie.

​Din an în an sosesc mereu
La geam cu Moş Ajun,
E ger cumplit, e drumul greu,
Da-i obicei  străbun!

Azi cu strămoşii cânt în cor
Colindul sfânt şi bun.
Tot moş era şi-n vremea lor
Bătrânul Moş Crăciun.

E sărbătoare  şi e joc
În casa ta acum,
Dar sunt bordeie fără foc
Şi mâine-i Moş Crăciun.

Şi-acum te las, fii sănătos
Şi vesel de Crăciun,
Dar nu uita, cât eşti voios,
Române, să fii bun!

de Octavian Goga

La noi sunt codri verzi de brad
Şi câmpuri de mătasă;
La noi atâţia fluturi sunt,
Şi-atâta jale-n casă.
Privighetori din alte ţări
Vin doina să ne-asculte;
La noi sunt cântece şi flori
Şi lacrimi multe, multe...

Pe boltă, sus, e mai aprins,
La noi, bătrânul soare,
De când pe plaiurile noastre
Nu pentru noi răsare...
La noi de jale povestesc
A codrilor desişuri,
Şi jale duce Murăşul,
Şi duc tustrele Crişuri.

La noi nevestele plângând
Sporesc pe fus fuiorul,
Şi-mbrăţişându-şi jalea plâng
Şi tata, şi feciorul.
Sub cerul nostru-nduioşat
E mai domoală hora,
Căci cântecele noastre plâng
În ochii tuturora.

Şi fluturii sunt mai sfioşi
Când zboară-n zări albastre,
Doar roua de pe trandafiri
E lacrimi de-ale noastre.
Iar codrii ce-nfrăţiţi cu noi
Îşi înfioară sânul
Spun că din lacrimi e-mpletit
Şi Oltul, biet, bătrânul...

Avem un vis neîmplinit,
Copil al suferinţii,
De jalea lui ne-am răposat
Şi moşii, şi părinţii...
Din vremi uitate, de demult,
Gemând de grele patimi,
Deşertăciunea unui vis
Noi o stropim cu lacrimi...

de Arcadie Suceveanu

Cad primii fulgi pe la fereşti
Şi ninge blând ca în poveşti.
Gutuile legate-n grindă
Au parcă-un miros de colindă,
Iar nucile ascunse-n şură
Au parcă-un gust de urătură…