|
de George Bacovia
Verde crud, verde crud… Mugur alb şi roz şi pur, Vis de-albastru şi de-azur, Te mai văd, te mai aud! Oh, punctează cu-al tău foc, Soare, soare… Corpul ce întreg mă doare, Sub al vremurilor joc. Dintr-un fluier de răchită, Primăvară, O copilă poposită la fântână Te îngână Pe câmpia clară… Verde crud, verde crud… Mugur alb, şi roz şi pur, Te mai văd, te mai aud, Vis de-albastru şi de-azur.
0 Comments
de Otilia Cazimir
Ceartă raţa pe găină: - Nu te supăra, vecină, Ce folos că eşti moţată, Dacă stai tot în poiată? Ce folos că eşti pestriţă, Când nu ieşi nici la portiţă? Iacă, eu, că nu-s frumoasă (Lătăreaţă, scurtă, groasă), Şi tot nu mai stau pe-acasă, De mă ştiu, în lung şi-n lat, Toate bălţile din sat! Cum începe vremea caldă, Îmi iau cârdul de răţuşte Şi pornim pe iaz, la scaldă, Înotăm şi prindem muşte. Ba ne pică uneori Chiar şi doi-trei peştişori… Pe când puii de găină (Nu te supăra, vecină), Nu se scaldă nici în ploaie. Iar dacă-i copaia plină, Se îneacă şi-n copaie! de Nina Cassian
Întâi se aude cioara. Apoi porumbelul sălbatec. Apoi cineva spală preşuri, le stoarce şi apa se-aude curgând în lighean. Apoi un sunet de roţi frânate. Vântul pieziş. Apoi şoaptele măturii. Marea trage spre larg. Se aude uşa de după amiază a cerului, lin desfăcându-se. Frunzele-ncep un drum anevoios . Se aude pasărea somnului. Poate şi gestul pisicii cu puiul în bot, străbătând panorama. Din nou porumbelul. Apoi apa-n ligheane. Apoi marea în larg. Apoi toamna. de Tudor Arghezi
L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă, Cel cu ochii de faianţă? E un câine zdrenţuros De flocos, dar e frumos. Parcă-i strâns din petice, Ca să-l tot împiedice, Ferfeniţele-i atârnă Şi pe ochi, pe nara cârnă, Şi se-ncurcă şi descurcă, Parcă-i scos din calţi pe furcă. Are însă o ureche De pungaş fără pareche. Dă târcoale la coteţ, Ciufulit şi-aşa lăieţ, Aşteptând un ceas şi două O găină să se ouă, Care cântă cotcodace, Proaspăt oul când şi-l face. De când e-n gospodărie Multe a-nvăţat şi ştie, Şi, pe brânci, târâş, grăbiş, Se strecoară pe furiş. Pune laba, ia cu botul Şi-nghite oul cu totul. - "Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. - "L-a mâncat!" "Stai niţel, că te dezvăţ Fără mătură şi băţ. Te învaţă mama minte." Şi i-a dat un ou fierbinte. Dar decum l-a îmbucat, Zdreanţă l-a şi lepădat Şi-a-njurat cu un lătrat. Când se uita la găină, Cu culcuşul lui, vecină, Zice Zdreanţă-n gândul lui "S-a făcut a dracului!" |
Arhiva
May 2023
Autori
All
|
RSS Feed
