|
de Ion Minulescu
Revăd oraşul pribegiei mele – Nepreţuit motiv de inspirare – Ce-acelaşi Vodă Cuza tronând în piaţa mare, Îndurerat de-atâtea vremuri grele… Ştefan cel Sfânt şi-arată buzduganul… Cu care-nspăimântase întreg aliotmanul… Miron Costin letopiseţu-şi scrie Cu sângele Moldovei – izvor de apă vie… În jilţul lui, Asachi – poet şi fabulist – Pledează şi-astăzi pentru „curentul latinist”… În faţa teatrului, Vasile Alecsandri Se-ntreabă ca Hamlet: „A fi, sau… a nu fi?”… Mihai Kogălniceanu, la Copou, Repetă un capitol istoric veşnic nou… Sărmanul Eminescu, într-un cearşaf de baie, Şi-aşteaptă epigonii flămânzi ca să-l despoaie. Şi-n timp ce turnul Goliei se-ntreabă ce să facă – Să-şi plângă gloria defunctă sau să tacă – Biserica – minune unică – Sfântul Sava, Ea singură-ţi surâde, că-şi rennoieşte slava!... Mâhnit de-atâtea regăsiri în mine, Îmi lăcrimează ochii de ciudă şi ruşine, Şi cum n-aud pe nimeni urându-mi „Noapte bună”, Cobor tăcut spre gară, cu laşii… mână-n mână !...
0 Comments
de A.E. Baconsky
…oamenii şi produsele lor… oamenii lucrează, produc mereu desăvârşesc finisează… produsele reclamă progresul continuu…produsele reclamă progresul continuu…produsele sunt nemiloase… nimenea nu se mai mulţumeşte cu propriul său cap… produsele cer eforturi crescânde…produsele încep să gândească mai repede decât cei ce le fac… produsele cântă mai bine dansează mai bine visează mai bine… produsele-ncep a uita şi-ncep a-şi aduce aminte… produsele-ncep a ucide… produsele-ncep a se crea singure unul pe altul frumoase desăvârşite îngrozitoare… şi oameni halucinează produse şi consumă întruna înnebuniţi de spaimă, terorizaţi, urmăriţi de produsele lor consumă întruna şi aerul e albastru şi apele agonizează şi-un spirit al răului se-aude noaptea râzând şi proferând neînţelese cuvinte într-un grai straniu… de Ioan Es. Pop
o, cât aş dori să mă rog, dar în loc de asta stau şi tremur în faţa unei sticle pe jumătate goale şi mă gândesc deja la următoarea ca la singura salvare. nu, nu mă uit în lături sau în sus. mă uit doar la lichidul dinăuntru, care descreşte mai ceva ca untdelemnul într-o lampă după miezul nopţii. duhovnicul meu, care stă câteva mese mai încolo, biruit de propria lui sticlă, nu se mai uită nici el la mine. e clar că l-am dezamăgit, pentru că el e deja la a cincea, pe când eu abia o termin pe a treia. şi când iese clătinându-se şi bombănind, mă părăseşte orice speranţă: nu, anul acesta nu se înnoieşte. se schimbă doar data se schimbă doar sticlele, se schimbă doar preţul, pentru ca acesta în crâşma căruia beau să supravieţuiască şi anul ce tocmai începe, altfel eu unde-aş mai bea? o, da, anul omului tocmai se-nnoieşte. numai că va fi mai lung ca alţi ani, deci de aceiaşi bani voi bea mai puţin ca anul trecut şi cu doza înjumătăţită cum să te mai rogi cu aceeaşi ardoare şi cu ardoarea înjumătăţită cum să mai speri la mântuire şi fără mântuire cum să mai crezi că-ntr-o zi duhovnicul va reveni şi te va lua de mână şi te va duce acolo unde nu-i dependenţă, cheltuială şi suspin? de Ioan Es. Pop
într-o zi vei fi nume de stradă, popescu, şi nu cred c-o să-ţi convină să te calce toţi în picioare atunci. ba poate vor face pe strada cu numele tău o piaţă de alimente, popescu, or să arunce pe jos legume şi resturi stricate, le vor strivi sub tălpi toată ziua, zeama lor acră are să se scurgă prin asfaltul cu numele tău şi nu cred că îţi va conveni, popescu. ba poate vor începe să sape o linie de metrou, o vor trage adînc prin inima ta, de-a lungul şirei spinării, pînă înspre calea văcăreşti. mai mult: or să ţi se uşureze ţigăncile pe garduri, or să te-njure şomerii docherii gunoierii cînd se vor împletici pe strada ta. or să te scuipe noaptea peste tot. cînd vei fi nume de stradă, popescu, în pămîntul tău vor începe să-şi îngroape propriii morţi, cine se va gîndi că scobesc în tine ca să-i facă loc celui plecat? iar dacă va fi cutremur, închipuie-ţi ce jale şi ce neodihnă şi de cîte ori vor scormoni în tine şi cît vor blestema pămîntul cu numele tău, zău, nu ştiu pentru ce ne chinuim atîta să ajungem nume de străzi pentru alţii, popescu. |
Archives
December 2024
Autori
All
|
RSS Feed
